Prietenii adevărați

 Cum îți poti da seama care sunt prietenii adevărați? Din punctul meu de vedere este simplu. Iată câteva indicii:

      -    prietenii adevărați sunt ăia cu care petreci mai mult timp decât cu familia;

     -     prietenii adevărați sunt ăia pe care îi apelezi sâmbătă noaptea mort de beat și le spui că ”i-ai sunat să le reamintești că pot dormi liniștiți pentru că nu îi deranjează nimeni” știind ca nu se vor supăra pe tine;

-          prietenii adevărați sunt ăia cu care te cerți din toate căcaturile, dar știi de ce? Pentru că vrei lângă tine oameni cu orgolii și caractere puternice, iar în cazul asta e cam greu să împaci pe toată lumea;

-          prietenii adevărați sunt ăia în preajma cărora ești TU, tu ăla natural;

-          prietenii adevărați sunt ăia cu care râzi atunci când faci tot felul de chestii cretine;

-          prietenii adevărați sunt ăia pe care îi interesează de viața ta sentimentală pentru că le pasă de tine;

-          prietenii adevărați sunt ăia care stau alături de tine și în momente mai puțin plăcute;

-          prietenii adevărați sunt ăia cu care te distrezi stând degeaba;

-          prietenii adevărați sunt ăia care nu au uitat de tine chiar dacă tu ai uitat pentru o perioadă de ei;

-          prietenii adevărați sunt ăia dispuși să te asculte chiar dacă bați câmpii;

-          prietenii adevărați sunt ăia care te corectează atunci când greșești;

-          prietenii adevărați sunt ăia care îți atrag atenția atunci când ești murdar la gură sau când ți-a rămas o coajă de sămânță între dinți;

-          prietenii adevărați sunt ăia care te împrumută cu bani și uită de treaba asta;

-          prietenii adevărați sunt ăia alături de care ai fi dispus să mergi pe jos până la capătul pământului și înapoi;

-          prietenii adevărați sunt ăia cu care te înjuri de mamă fără să se ajungă la bătaie;

-          prietenii adevărați sunt ăia de care zici că te-ai săturat, dar fără de care nu poți trăi (metaforic vorbind).

sursa foto: nicholajv.blogspot.com

    

Fara regrete

De ceva timp ma chinui sa scriu postarea asta. Am trecut printr-o lipsa de inspiratie care sper ca a luat sfarsit. De foarte multe ori m-am intrebat de ce ajungem sa pretuim ceva (general vorbind) doar atunci cand nu ne mai putem bucura de el. Cum era de asteptat nu am gasit niciun raspuns. :) 

Tind sa cred ca obisnuinta este cea care ne face sa regretam lucrurile sau fiintele care nu mai fac parte din viata noastra. Ne incanta confortul psihic pe care ni-l ofera prezenta acelui "ceva" in viata noastra, chiar daca acesta nu ne foloseste la nimic. Fie ca recunoastem sau nu, uram schimbarile, iar disparitia "ceva-ului" reprezinta o schimbare. Ne este greu sa ne adaptam la nou!

Egoismul intervine si el in aceasta ecuatie. Ne dorim totul doar pentru noi. Cel mai evident exemplu sunt copiii. In momentul in care le iei o jucarie, pe care desi nu o folosesc, incep sa planga. Asa este si in cazul "oamenilor mari". Incep sa apara regretele doar dupa disparitia lucrului respectiv, desi cat au fost in posesia respectivului lucru nu i-au dat importanta meritata.

De cele mai multe ori regretele sunt de prisos si nu fac decat sa ne incarce cu melancolie si amaraciune. Nu are rost sa plangi dupa ceva ce nu mai ai. E prea tarziu! Move on! Incearca sa treci peste pentru ca "dupa rau vine bine, intotdeauna". In viata, totul se intampla cu un scop. Nimic nu e intamplator. Universul lucreaza pentru tine!

sursa foto: www.latoro.com

Timpul prezent

Mii de ganduri imi invadeaza mintea in dimineata asta. Toate fac referire la trecut sau viitor. Niciunul la prezent. Oare de ce ne place sa traim in trecut si in viitor, dar uitam sa pretuim ce este cu adevarat important? Niciodata nu vom putea sa modificam trecutul pentru ca in viata reala nu e ca in "About time", iar viitorul este o chestie incerta. Nu poti fi sigur de nimic. E frumos sa iti faci planuri de viitor si sa incerci sa ai un plan ca sa nu mergi cam "cum bate vantul", dar uneori prea exageram cu asta. De foarte multe ori mi-am facut planuri de viitor si au iesit ca naiba. Lucrurile bune se intampla atunci cand te astepti cel mai putin. E momentul sa ne trezim la realitate si sa incercam simtim cam despre ce e vorba in viata. E momentul sa "feel the moment"! 

Vreau o pauza de la viata...

...cotidiana. Stati linistiti! Nu sunt maniaco-depresiv si nici nu am vreo alta boala psihica. Pur si simplu as vrea ca pentru o zi, o saptamana, o luna, un an (deja exagerez) sa "fug" de toate problemele cotidiene, de stresul de la serviciu, de toti oamenii rai si prefacuti. Nu sunt niste greutati asa de mari, dar o vacanta prin care sa uit de toate astea mi-ar prinde bine. Nu imi cer copiii de mancare si eu nu am ce sa le dau. Nevasta nu doreste "Louis Vuittoane" sau mai stiu eu ce cristale "Swarovski", iar eu nu pot sa i le ofer. Nici nu ar avea cum. Momentan nu exista asa ceva in viata mea. Exista doar dorinta de explorare. Dorinta de a cunoaste locuri si oameni noi.

In sfertul asta de veac petrecut pe aceasta planeta numita Pamant am vizitat destul de multe locuri frumoase. Toate au farmecul lor aparte. Nu as zice "pas" nici unui loc pe care l-am vizitat daca s-ar ivi ocazia sa o fac din nou, dar marea mea dragoste ramane Grecia. Tara aia are un farmec aparte pentru mine. Imi place totul la ea. Ador peisajele (mai ales pe insule), marea de un albastru cristalin, limba, oamenii, muzica. M-as muta acolo daca s-ar putea fara sa stau foarte mult pe ganduri. Ce e drept, in momentul de fata ar fi mai greu traiul acolo decat in Romania din cauza crizei economice.

Desi am fost ca turist in Ellada de trei ori, imi pare rau ca nu am ajuns pana in sud. As vrea sa ajung pe una dintre cele mai frumoase insule din Grecia si anume Zakynthos. Mi-ar placea sa traversez tara asta de la un capat la altul. Nici macar condusul timp de 24 de ore in continuu nu ar fi asa de greu. Ar fi o placere. De asemenea, regret ca nu am ajuns sa vizitez Atena. Capitala Greciei are o incarcatura istorica aparte fiind unul dintre cele mai vechi orase din lume. Este minunat!

Avand in vedere ca am niste "business-uri" neterminate in Grecia, vreau ca in vara asta sa ajung acolo si sa le finalizez. Vreau sa vizitez Atena si insula Zakynthos. Totul e realizabil. Depinde doar de mine.



sursa foto: wallsave.com

Back in business

M-am intors! Nu stiu pentru cat timp, dar m-am intors. Se spune ca orice minune dureaza trei zile. Vreau ca "minunea" asta, pe care m-am hotarat sa o scot de la "naftalina", sa dureze mai mult de trei zile. Ii multumesc bunului meu prieten,Vlad Copilu, ca mi-a amintit (in mod indirect) de existenta acestui blog. Imediat se implinesc patru ani de la ultima postare. Nu prea mi-am antrenat creierul la creat texte in perioada asta si probabil o sa fiu cam "rudimentar" in exprimare, dar ma voi stradui sa evoluez in sens pozitiv :D. Multe s-au intamplat in perioada asta. Foarte multe lucruri bune, dar si lucruri mai putin bune. Imi place sa cred ca "everything happens for a reason" asa ca nu ma plang. Facand o "socoteala" simpla sunt pe plus. Am cunoscut oameni noi, am vizitat locuri unde acum doi-trei ani nu visam ca voi ajunge vreodata. Am un loc de munca ce nu prea are legatura cu jurnalismul sau stiintele comunicarii, dar are legatura cu un domeniu ce ma atrage si de care imi pare rau ca nu l-am urmat, desi mama ma tot batea la cap cu el...MEDICINA.

Cam atat pentru azi. Good things start (restart) with baby steps.

sursa foto: www.travelping.com